ORCHESTRA

          În istoria de 50 de ani a teatrului nu a existat un eveniment artistic fără ca orchestra simfonică să nu-şi aibă aportul său calitativ. Acest compartiment reprezintă “inima” institutiei noastre muzicale acoperind toate genurile prezentate în repertoriul teatrului: operă, operetă, concert simfonic, comedie muzicală, spectacole pentru copii.

          Acest lucru presupune o experienţa acumulată în timp, în execuţia acestor stiluri atât de diverse. Uneori zilnic, instrumentiştii sunt confruntaţi cu situaţia de a trece de la stilul simfonic care presupune a anumită tehnică instrumentală şi frazare, la cel de operetă într-o cu totul altă manieră de interpretare.

          În prezent se fac eforturi deosebite pentru a se atrage tineri absolvenţi ai conservatoarelor din ţară, care să se stabilească la Galaţi şi să completeze partidele instrumentale.

          Un rol decisiv în evoluţia fiecărei etape parcurse de acest compartiment l-au avut concert –maeştrii, instrumentişti cu prestanţă si bine pregătiţi, precum Gheorghe Bageac, Alexandru Constantinescu, Florin Dimitriu, Dragoş Sârbu ş.a.

          Parcurgând pagini dificile ale muzicii de operă de la Mozart la Wagner în paralel cu repertoriul simfonic colectivul s-a modelat devenind mai receptiv, mai dinamic. Alături de dirijorii teatrului (Viorel Doboş, Emil Fanea, Alecu Sfetcu, Silviu Zavulovici, Ury Schmidt, Gabor Kiss, Sorin Oancea, Dorel Munteanu, Ilie Ranghilof, Adrian Nichiteanu, Mircea Holiartoc) la pupitrul orchestrei s-au aflat şi în ultimii ani nume de prim rang din ţară, precum Corneliu Calistru, Gheorghe Stanciu, Alexandru Iosub, Radu Ciorei, Liviu Buiuc, Leonard Dimitriu, ca şi din străinatate, cum ar fi: David Sipitiner (Ucraina), Giovani Bartolli (Italia), Alfonso Saura (Spania) şi mulţi alţii.

          Nevoia de a ieşi din tipare, tentaţia unei varietăţi în exprimarea artistico-muzicală, au constituit premisele demersului unor grupuri , mai mari sau mai restrânse, de instrumentişti, de a-şi verifica şi valorifica în acelaşi timp posibilităţile tehnice şi de interpretare, în faţa unor spectatori avizaţi, prin abordarea unui repertoriu de cameră, prin formaţiunea “Concertino” şi alte genuri pentru un cvintet de suflători , denumit “Danubian Brass Quintet”.

          Aceste formaţii cât timp au funcţionat, au concertat în nenumărate rânduri, în diverse săli sau alte spaţii, chiar şi în aer liber, în Galaţi dar, în două rânduri, de exemplu , “Concertino” a evoluat în Germania în preajma oraşului Freiburg, pe-aproape de izvoarele Dunării…

          La întoarcere cei ce făceau parte din cvintetul mai sus amintit şi-au amplificat formula şi devenind formaţia “Danubian Brass” au reînviat o tradiţie de mult uitată a Galaţiului: Concertele de muzică de promenadă în Grădina Publică a oraşului, aducând astfel, în amintirea auditoriului “parfumul” unei epoci de un anume romantism, existent aici, la Dunărea de Jos.